Locatia Comunei

Primaria Comunei Lopadea Noua

Judetul ALBA

Contact

Adresa primariei

Comuna Lopadea Noua, nr.180, jud. Alba

E-mail

primaria.lopadeanoua@yahoo.com

Telefon

0258/875245

Fax

0258/875245

SVSU

Descrierea Comunei Lopadea Noua

RELIEF

     Din punct de vedere geologic, regiunea face parte din Bazinul Transilvaniei, avand la baza ei un fundament cristalin identic cu cel din carpatii Orientali, care este acoperit de o serie de sedimente (Mezozoice, Tertiale, Quaternale). Principala caracteristica morfologica a acestei subunitati o constituie gradul inaintat de modelare a reliefului deosebindu-se sub acest aspect de celalalte subunitati. Se intalnesc vai asimetrice dezvoltate, adevarate de presiuni subsecvente , ca acelea ale Ratului. O alta caracteristica o constituie marea gama si larga desfasurare a proceselor actuale dintr care alunecarile de teren si eroziunea in suprafata joaca un rol important. Alaturi de alunecarile vechi de la Bagau se intalnesc si cele recente de la Beta, p[recum si curgerile de sol care au o larga dezvoltare pe versantii vailor de ordin inferior. Mai sunt de semnalat prezenta unor vulcani noroiosi pe valea Ratului, la Bagau si Beta si a saraturilor de la Ocnisoara. Interfluviile dintre afluentii principali ai Muresului se inscriu in nivelul de eroziune inferior, mentionandu-se constant in jur de 500 m , dar pastrand si martori structurali sau de eroziune.
     Depresiunea Lopadea Noua este situata in bazinul hidrografic al Vaii Ratului. Are aspectul unui golf asimetric deschis spre Valea Muresului. Aproape in intregime, depresiunea se extinde in stanga Vaii Ratului - ca urmare a permanentei deplasari a acesteia spre dreapta , in functie de structura geologica si sub actiunea a fluentilor mult mai bine dezvoltati pe stanga sa. La nivelul luncii, depresiunea are un aspect ramificat, patrunzand pe vaile a fluentilor mai mari ai Vaii Ratului ( Odverem, Ciuguzel, Asinip). Lunca principala a Vaii Ratului este bine dezvoltata, pana in aval de Hoparta , dar improprie culturilor din cauza usurintei cu care este inundata . din aceasta cauza asesarile o ocolesc, fiind situate mai ales pe glacisurile care fac trecerea intre versanti- mai cu seama pe dreapta vaii - unde sunt situate si satele Bagau, Lopadea NOua si partial Hoparta. Luncile paraurilor secundare sunt bine dezvoltate, comparative cu debitul lor dar umede si pe alocuri chiar mlastinoase. Din aceasta cauza si aici satele le-au ocolit, preferand sa se aseze in bazinul superior al acestor vaii, pe glacisurile, palnii foarte bine dezvoltate. Asa sunt satele Beta, Odverem, Ciuguzel, Asinip si partial Hoparta. Pe partea stanga a Vaii Ratului apare o succesiune de vaii largi, usor asimetrice si evazate create de afluentii paraului principal. Interfluviile care separa aceste vaii coboara lin din interfluviul principal pe lunca Vaii Ratului mentinandu-se intre acelasi altitudini de 400-450 m, uneori pastrand martorii structurali sau de eroziune mai inalti

CLIMA

     Clima regiunii se include in clima dealurilor Podisului Transilvaniei , fiind un rezultat al intrepartrunderii factorilor de ordin cosmici si acelor geografici . Factorul de baza care asigura dinamicitatea proceselor meteorologice este radiatia solara. Radiatia totala depaseste 115 kcal/cm²/minut/an, dar datorita fragmentarii reliefului si a expozitiei diferite poate sa depaseasca aceasta valoare sau ramane sub limta acesteia. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 9-8ºC. In zona satului Lopadea Noua se remarca un mic areal de temperaturi sub -4ºC, ce se datoreaza fenomenului de inversiune. Luna iulie fiind luna cea mai calda, izoterma ei de 18ºC cuprinde cea mai mare parte a regiunii, iar izoterma de 20ºC urmareste Lunca Muresului. Caracterul de culoar depresionar al Luncii Muresului, precum si adapostul relativ fata de Muntii Apuseni determina un process ridicat de zile tropicale (temperature de 30ºC). Cantitatea de precipitatii anuala este de 600-700 mm / an. In perioada 1 aprilie- 30 septembrie cad mai putin de 70% din cantitatea anuala de precipitatii. Pe anotimpuri repartizarea precipitatiilor este urmatoarea: Iarna 15%, Primavera 25 - 27%, Vara 40%, Toamna 20 - 22,5%. Luna cea mai ploioasa este iulie (80mm), iar cea mai saraca in precipitatii este ianuarie (30mm). Regimul pluviometric se caracterizeaza prin variatii mari anuale. Maximele diurne pot sa atinga si 90 mm. Numarul anual al zilelor cu precipitatii este de 110 zile.

SOLURILE

      Datorita variatiei in spatiu a factorilor de solificare seriile genetice se intrepatrund cea ce imprima invelisului de sol caracter mozaical. Pe culmile inguste sip e versantii inclinati cu expozitie sudica si vestica sunt cernozimourile tipice, iar pe cele nordice si estice intalnim cernoziomul puternic levigat. Solul brun de padure apare doar pe suprafetele impadurite si in partea nord-estica a regiunii unde eroziunea este moderata, avand caracter de podzolire acentuata sau de gleizare. Culoarul Muresului se evidentieaza prin prezenta solurilor cernoziomice, levigate, podzoluri, argilo-iluviale, soluri brune de padure si soluri podzolice.

CLIMA

     

Populatia

SCURT ISTORIC AL POPULARII TERITORIULUI

     Teritoriul Dealurilor Lopadea a fost inlocuit din cele mai vechi timpuri. Pe acest teritoriu au fost descoperite urmele unei asezari din epoca bronzului suprapusa de vestigii din epoca fierului si de o asezare cu o necropola din perioada prefeudala (sec. VII d.C. ), in care s-au gasit varfuri de lance scarite din fier si un topor de fier. Siturile arheologice de la Lopadea Noua din punctul "Gorgan" sunt inscrise pe lista monumentelor istorice ale jud.Alba. Dupa cucerirea Transilvaniei de catre regatul maghiar (ultima parte a sec. XI si inceputul sec. XII), pentru a-si consolida stapinirea si aparea noile hotare ale regatului au fost colonizati secuii , populatie maghiara din Panonia, in unele localitati transilvaniene. Locuirea continua si neintrerupta acestui spatiu de viata se reflecta si in caracterul sedentar al populatiei care avea ocupatie principala cultura plantelor, cresterea animalelor, viticulture. Cele mai multe asezari sunt concentrate de-a lungul vaii Ratului, in depresiunea Lopadea dupa marime satale sunt mici, sub 500 locuitori si mijlocii intre 500 - 1500 locuitori. Dupa modul de distribuire a gospodariilor interitoriu majoritatea satelor care apartin tipului rasfirat, specific zonelor deluroase. Principala localitate, comuna Lopadea Noua este situate in partea central estica a judetului alba, la o distanta de 40 km de municipiul Alba Iulia si la 8 km de orasul cel mai apropiat, Aiud . Localitatea dateaza din perioada descalecatului maghiar. Facea parte din domeniul reginei Ungariei, Gizella (?)-aprox. anu 1030, sotia regelui Sf. Stefan. Este atestata documentar pentru prima data in anul 1202 cu numele de Villa Lapad. In prezent comuna Lopadea Noua are ca si sate componente : Lopadea Noua, Ciuguzel, Bagau, Beta, Asinip, Odverem , Ocnisoara.

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

     Analiza in ansamblul a evolutiei numarului de locuitori permite formularea unor concluzii de importanta social-economica si demografica pentru zona analizata. Lipsind conditiile cerute de procesul de industrializare, depresiunea Lopadea Noua a ramas un spatiu exclusiv rural. Satele sale componente sunt diferite ca marime, doar fac parte din categoria satelor mici. Aceste sate sunt : Lopadea Noua (1053 locuitori) resedinta de comuna, Ciuguzel (655 locuitori), Bagau (569 locuitori), Beta (469 locuitori), Asinip (156 locuitori ), Odverem (62 locuitori) si Ocnisoara (37 locuitori). Populatia totala 3001 de locuitori (la 2007), cu o densitate de 31,9 locuitori /km², zona incadrandu-se ariilor mediu populate. Numarul populatiei fiecarui sat a variat in decursul timpuluyi in functie de evolutia natalitatii, mortalitatii, migratiei, apropierii sau departarii de principalul centru industrializat,orasul Aiud. Populatia localitatii Lopadea Noua si a satelor componente a cunoscut o crestere continua pana in 1977. Incepand cu 1992 si pana in prezent populatia inregistreaza un declin numeric, ce se mentine in parametrii semnificativi urmare a asocierii a doi factori concurenti si compementari : liberalizarea avortului si inrautatirea starii economice. Din 1850 pana in 1977 populatia a crescut de la 3859 locuitori la 4403 locuitori, valori maxime inregistranduse in anul 1981 cu 5154 locuitori si in anul 1956 cu 5378 locuitori. Din 1977 cand populatia comunei era de 4403 locuitori numarul acestuia a scazut in 1992 la 3429 de locuitori ajungandusi la sfarsitul anului 2007 la 3001 locuitori.l

ANUNTURI
Hotarari Consiliu Local
Buget