Obiective turistice
BISERICA SF. TEODOR TIRON
Biserica din lemn veche de 300 de ani se afla in localitatea Bagau fiind o biserică monument istoric din anul 1733. Biserica a fost construită din bârne de brad îmbinate la capete în unghi drept şi aşezate pe tălpi de stejar. Altarul are formă poligonală cu 6 laturi. Pe latura sudică biserica are un mic pridvor, iar pe cea vestică un pridvor de dimensiuni mai mari în care se află şi clopotniţa. Aceasta pare a fi adăugată mai târziu, fiind susţinută de patru stâlpi centrali de stejar. Acoperişul din şindrilă nu se mai păstrează, fiind înlocuită cu ţiglă în 1936, fapt ce a necesitat sprijinirea acoperişului cu structuri improvizate. Biserica are pictură pe lemn şi benzi de pânză lipite peste intersecţiile bârnelor, în pictură observându-se o influenţă a stilului apusean. Altarul este pictat în anul 1806 „pe cheltuiala lui Onu Petru”, conform inscripţiei cu caractere chirilice aflată deasupra uşii diaconeşti. Cu toate că inscripţia aminteşte anul şi numele donatorului, numele pictorului a rămas necunoscut. Din patrimoniul mobil al bisericii fac parte următoarele obiecte mai importante, cum ar fi clopotul (pe care este inscripţionat anul 1791) şi mai multe icoane. Portiţa de intrare poartă următoarea inscripţie: „1796, mai 8, meşter Oltean Simion”.
Câțiva dintre preoții care au slujit în această biserică: Popa Ioan (1733), Samoil Nemeș, Ioan Ladai (1812–1855), Ioan Costea (1856–1861), Ioan Oltean (1861–1862), Teodor Fodor (1862–1896), Ironim Man (1896–1937), Aurel Ranca (1937–1964), Dean Vesa, Stan Ioan.
MONUMENTUL EROILOR -BAGAU
Monumentul dedicat eroilor români căzuți în luptele din cele Două Războaie Mondiale din satul Bagău, este situat pe șoseaua principală Aiud–Hopârta. Dezvelit în anul 1946, cu o înălțime de 3 m, monumentul are un postament din piatră pe care se înalță o coloană piramidală, care are în terminație o cruce din ciment mozaicat. Pe placa de pe fața monumentului se află inscripția: „În amintirea eroilor căzuți pentru patrie”. Pe partea stângă sunt înscrise numele eroilor din Primul Război Mondial, iar pe partea dreaptă a celor din al Doilea Război Mondial.
TAUL FARA FUND BAGAU
Tăul fără fund de la Băgău este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nouă. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Alba (în estul râului Mureș și cea nord-estică a satului Băgău, lângă drumul național județean (DJ107E), care leagă orașul Aiud de localitatea Lopadea Nouă.
Rezervaţia naturală se întinde pe o suprafaţă de 7,40 de hectare, este inclusă în situl Natura 2000 – Băgău şi reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul şi zona împrejmuitoare, turbării) ce adăposteşte floră şi faună specifică mlaştinilor. În arealul rezervaţiei este semnalată prezenţa mai multor specii floristice (arbori, arbusti şi ierburi), printre care stejar, gorun, carpen, mesteacăn pufos, păducel, roua-cerului sau moşişoare. Tăul s-a format într-o fostă galerie de sare care s-a surpat în urmă cu zeci de ani, în care s-a acumulat apa.Este atipic pentru relieful deluros/montan, în sensul că are vegetaţie de mlaştină în jurul lacului.
În anul 2013 Asociaţia Bios în parteneriat cu Asociaţia Biounivers a implementat proiectul „Fascinanta lume a tăului fără fund”. Scopul proiectului a fost creşterea nivelului de informare şi de acceptare în rândul locuitorilor comunei Lopadea Nouă şi a publicului larg, cu privire la aria protejată de pe teritoriul satului Băgău. Prin proiect a fost amenajat un traseu tematic recreativ – educaţional “Băgău – Regatul broscuţelor”, cu rol de a introduce vizitatorii în lumea minunată a naturii şi au fost organizate excursii ghidate, concurs cu tema ariei protejate şi amplasate trei panouri de informare.
IZVORUL DE SARE DE LA OCNISOARA
Ocnișoara este un sat în comuna Lopadea Nouă din județul Alba, Transilvania, România.
Prospecțiunile geologice au evidențiat prezența unui masiv de sare in subsolul regiunii. Zăcământul de sare de la Ocnișoara are o poziție diapiră. În ridicarea sa spre suprafață a deformat rocile tortonianului superior. Triturarea acestor depozite se manifestă pe o întindere de mai multe hectare. Ca urmare, eroziunea a activat cu ușurință, dând naștere unui relief plat, acoperit cu o vegetație halofită, pe contul căreia s-a format un sol bogat în substanțe organice („nămol sapropelic”).
Între Ocnișoara și Blaj apar destul de numeroase manifestări hidrosaline (izvoare sărate), așa cum sunt de exemplu cele situate la nord-vest de Dealul Dosului (Ocnișoara), cele din nordul satului Petrisat sau cele din comuna Roșia de Secaș.
Locuitorii comunei folosesc apa sărată de la izvorul aflat pe campul de sare pentru a îmbunătăţi calităţile nutritive ale unor alimente. „Murătoarea” de la Ocnişoara are proprietăţi ce dau o aromă deosebită bucatelor. Locuitorii comunei şi nu numai o folosesc în special pentru a săra carnea, slănina şi cârnaţii de porc înainte de procesul de afumare.
Nivelul apei sărate din fântână nu scade niciodată cu excepţia perioadei de dinainte de Crăciun când sunt sacrificaţi porcii. O altă întrebuinţare a apei este la murăturile pentru iarnă. De asemenea, apa este utilizată şi ca remediu pentru diverse boli, în special reumatismul.